Ciobanita

"A rosti numele de Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti" M. Eminescu

Litigiile fiscale și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

Posted by Corina Ciobanu pe Iulie 8, 2011

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, cu sediul la Luxemburg, denumită astfel până în 2009, a fost instituită în temeiul primului Tratat al Uniunii Europene, Tratatul CECO din 1952 pentru facilitarea aplicării și interpretării tratatelor și pentru rezolvarea eventualelor conflicte de competență dintre comunități.[1]

În urma Tratatului de la Lisabona s-a recurs la modificarea denumirii acestei instituții din Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), lucru care, precum declara Vassilios SKOURIS – Preşedintele Curţii:  „..nu este decât o consecinţă a dispariţiei Comunităţilor Europene şi a abandonării structurii celor 3 piloni.”[2]

Dacă jurisdicția internațională este competentă, în pricipiu, să soluționeze numai conflictele dintre state, neputând fi sesizată în mod direct de către particulari, Curtea de Justiție este accesibilă nu numai statelor membre și instituțiilor, dar în condiții mult mai stricte și particularilor persoane fizice și juridice. Aceasta este una din deosebirile esențiale față de jurisdicțiile internaționale de tip clasic.

Vassilios SKOURIS, președintele Curții, întrebat dacă România este o ţară activă la Luxemburg, a răspuns: „Am privit cu enormă satisfacţie prima acţiune preliminară a unei instanţe române introdusă la Curte pe data de 24 ianuarie 2007, chiar la 3 săptămâni de la data aderării României. O a doua acţiune este în prezent aşteptată. Speram că instanţele române vor folosi mai des acest mecanism de dialog intre instituţii.”[3]

Structura CJUE

Curtea  Europeană de Justiție este alcătuită din 27 de judecători și 8 avocați generali.[4] Aceștia din urmă sunt chemați să se pronunțe în totală independență în cauzele supuse Curții prin concluzii care constituie stadiul final al procedurii orale.

Curtea are în alcătuire un judecător din fiecare stat membru, astfel încât toate sistemele juridice naţionale din cadrul UE sunt reprezentate. Cu toate acestea, din motive de eficienţă, Curtea funcţionează rar în structură completă. De obicei, Curtea se întruneşte în „Marea Cameră” cu numai 13 judecători sau în camere de cinci sau trei judecători. Curtea este asistată de opt „avocaţi generali”. Rolul acestora este să îşi susţină punctele de vedere în cazurile înaintate Curţii spre soluţionare. Pledoariile trebuie susţinute public şi trebuie să fie imparţiale.

Judecătorii şi avocaţii generali sunt persoane a căror imparţialitate nu poate fi pusă la îndoială. Ei deţin calificările sau competenţele necesare pentru a fi numiţi în cele mai înalte funcţii juridice din ţările lor de origine. Aceştia sunt numiţi la Curtea de Justiţie prin acordul comun al guvernelor statelor membre UE. Fiecare este numit pentru un mandat de şase ani, care poate fi reînnoit. Practica arată că ei rămân în funcție, în medie, cam două mandate. Pentru a asigura o anumită permanență și continuitate în structura Curții, reînoirile se fac în proporție de 50% o dată la 3 ani. Guvernele statelor membre nu pot revoca un judecător al Curții în timpul exercitării mandatului său.

Judecătorii beneficiază, pe durata exercitării funcției lor, de imunitate și jurisdicție absolută, ce se întinde asupra tuturor actelor acestora, chiar și acelora din viața privată.

Conform articolului 29 din Regulamentul de Procedură al Curții de Justiție a Comunităților Europene – 19 iunie 1991, cu modificări succesive din perioada 21.02.1995 – 13.01.2009, limbile de procedură sunt bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, olandeza, maghiara, malteza, polona, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza. Limba de procedură este aleasă de reclamant, cu anumite excepții.

Organizarea

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene este constituită din trei instante:

–          Curtea de Justiție (creata în 1952);

–          Tribunalul de Primă Instanță (creat în 1988);

–          Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004).

Pentru a ajuta Curtea de Justiţie să facă faţă numărului mare de cazuri înaintate spre soluţionare şi pentru a oferi protecţie juridică sporită cetăţenilor, în 1988 a fost creat un Tribunal de Primă Instanţă. Acest tribunal (care funcţionează pe lângă Curtea de Justiţie) este responsabil pentru pronunţarea sentinţelor în anumite cazuri, în special acţiuni intentate de persoane fizice, companii şi unele organizaţii, şi cazuri care se încadrează în dreptul concurenţei. Acest tribunal are în alcătuire câte un judecător din fiecare stat membru UE.

Prima instanță este competentă în litigiile dintre Uniune și functionarii acesteia în temeiul articolului 270 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv in litigiile dintre orice organe, oficii sau agentii si functionarii acestora pentru care competenta este atribuita Curtii de justitie a Uniunii Europene.[5] Astfel, Tribunalul de Prima Instanță are competența de a se pronunța asupra acțiunilor introduse de statele membre împotriva Comisiei și împotriva anumitor acte ale Consiliului, precum și asupra acțiunilor introduse de persoane fizice sau juridice împotriva deciziilor instituțiilor comunitare sau a abținerii instituțiilor comunitare, în cazul în care acestea sunt destinatarele actului sau când acesta le privește în mod direct.

Tribunalul Funcției Publice este alcătuit din șapte judecători, numiți pe o perioadă de șase ani, mandatul cărora poate fi prelungit. Judecătorii aleg dintre ei președintele Tribunalului funcției publice. Tribunalul Funcţiei Publice al Uniunii Europene se pronunţă în litigiile apărute între Uniunea Europeană şi funcţionarii acesteia. Acest tribunal este alcătuit din şapte judecători şi funcţionează pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă.[6]

Funcțiile Curții

Misiunea Curţii este să se asigure că legislaţia UE este interpretată şi aplicată în mod uniform în toate statele membre UE, astfel încât legile să se aplice în mod egal tuturor cetăţenilor. Spre exemplu, Curtea se asigură că instanţele naţionale nu pronunţă sentinţe diferite în acelaşi caz. Curtea se asigură şi că statele membre şi instituţiile UE aplică prevederile legislative și are puterea de a soluţiona litigiile care apar între state membre UE, instituţii UE, operatori economici şi persoane fizice.

Prin urmare, cu alte cuvinte, sarcinile fundamentale ale CJCE sunt: cea de a examina legalitatea actelor comunitare și de a asigura interpretarea și aplicarea uniforma a dreptului comunitar, mai ales prin soluționarea cererilor având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare. CJCE intervine, de asemenea, pentru aplicarea dreptului comunitar și pentru soluționarea conflictelor ce pot apărea între instituțiile comunitare sau între aceste instituții și statele membre, precum și între statele membre.

Trebuie subliniat că CJCE nu este o instanță de recurs pentru hotărârile pronunțate de instanțele naționale, neputând să caseze sau să modifice hotărârile pronunțate la nivel național.

Competențele Curții

Curtea pronunţă sentinţe în cazurile care îi sunt înaintate spre soluţionare. Cele cinci tipuri de cazuri[7] întâlnite frecvent sunt:

1.         acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare;

2.         acţiuni intentate pentru neîndeplinirea obligaţiilor;

3.         acţiuni în anulare;

4.         acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona;

5.         acţiuni în despăgubiri.

1. Procedura de pronunţare a unei hotărâri preliminare

Instanţele naţionale din fiecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea corespunzătoare a legislaţiei comunitare în statul respectiv. Dar există riscul ca instanţele din diferite ţări să interpreteze legislaţia comunitară în moduri diferite. Procedura de pronunţare a unei hotărâri preliminare are rolul de a preîntâmpina acest lucru. Dacă o instanţă naţională are îndoieli cu privire la interpretarea sau valabilitatea unei legi comunitare, aceasta poate şi, în anumite cazuri, este obligată, să solicite opinia Curţii de Justiţie. Această opinie este furnizată sub forma unei „proceduri de pronunţare a unei hotărâri preliminare”.

2. Acţiuni intentate pentru neîndeplinirea obligaţiilor

Comisia poate demara acest proces în cazul în care consideră că un stat membru nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia comunitară. Acest proces poate fi demarat şi de un alt stat membru UE.

În ambele cazuri, Curtea investighează acuzaţiile şi se pronunţă. Dacă se constată veridicitatea acuzaţiilor aduse statului membru respectiv, acesta are obligaţia de a remedia situaţia de îndată. În cazul în care constată că statul membru nu a respectat sentinţa pronunţată, Curtea poate impune plata unei amenzi.

3. Acţiuni în anulare

Dacă un stat membru, Consiliul, Comisia sau (în anumite condiţii) Parlamentul consideră că o anumită lege comunitară este ilegală, acesta poate solicita Curţii anularea legii în cauză. Aceste acţiuni în anulare pot fi folosite şi de persoanele fizice care doresc să solicite Curţii anularea unei anumite legi deoarece le afectează în mod direct şi negativ. În cazul în care constată că legea respectivă a fost adoptată incorect sau nu are un temei corect în dispoziţiile tratatelor, Curtea poate declara legea nulă şi neavenită.

4. Acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona

Tratatul prevede că Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au obligaţia de a adopta anumite decizii în anumite situaţii. În caz contrar, statele membre, celelalte instituţii UE şi (în anumite situaţii) pesoanele fizice sau societăţile comerciale pot înainta o plângere prin care solicită Curţii consemnarea în mod oficial a abţinerii de a acţiona.

5. Acţiuni în despăgubiri

Profesorului univeristar Marin Voicu, a formulat competențele CJUE[8] în felul următor:

–          -cereri de constare a încălcării îndreptate împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile comunitare și a celor referitoare la sancțiunile pecuniare ce trebuie aplicate atunci când un stat membru omite să se conformeze unei hotărâri prin care se constată o încălcare [9];

–          cereri formulate de statele membre împotriva unui act sau unei omisiuni de a statua din partea Parlamentului European sau a Consiliului sau a celor două instituții împreună;

–          recursurile formulate de instituțiile Comunităților sau de Banca Centrală Europeană împotriva unui act sau a unei omisiuni în a statua a Parlamentului European a Consiliului sau a acestor două instituții;

–          acțiuni în responsabilitatea necontractuală a Comunității referitoare la repararea daunelor cauzate de instituții și de agenți ai Uniunii în exercitarea funcției;

–          recursurile referitoare la sancțiunile pecuniare prevăzute în anumite regulamente și recursurile referitoare la titlurile comunitare de proprietăți industriale;

–          recursurile limitate la chestiuni de drept împotriva deciziilor Tribunalului de primă instanță;

–          chestiunile prejudiciale formulate de jurisdicțiile naționale referitoare la interpretarea tratatelor și la validitatea și interpretarea actelor instituțiilor și BCE, și asupra interpretării statutelor organismelor create de Consiliu.

Studiu de caz

Înmatricularea unor vehicule de ocazie înmatriculate anterior în alte state membre – taxă de mediu aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări într-un stat membru determinat”

Întrucât principalul rol al Curții este interpretarea şi aplicarea în mod uniform a legislației europene în toate statele membre UE și soluționarea eventualelor litigii care apar în acest proces, instanțele de judecată din România solicită Curții să se pronunțe cu privire la anumite dificultăți pe care le întâlnesc în procesul de aplicare a prevederilor Uniunii Europene în cazurile concrete cu care se confruntă.

Una din temele principale ale întrebărilor preliminare adresate de instanțele românești Curții de Justiție a Uniunii Europene este legată de Înmatricularea unor vehicule de ocazie inmatriculate anterior in alte state membre – taxă de mediu aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări într-un stat membru determinat și compatibilitatea reglementării naționale cu articolul 110 TFUE – Scutire temporară pentru vehiculele care au anumite caracteristici.

Astfel de solicitări au fost trimise de Tribunalul Dolj, Tribunalul Gorj, Curtea de ApelBacău, Curtea de Apel Craiova.

I. În Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Tribunalul Gorj (România) la data de 27 mai 2010(Cauza C-263/10), unde reclamant este Iulian Andrei Nisipeanu, iar pârâți Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, Administrația Finanțelor Publice Târgu- Cărbunești, Administrația Fondului pentru Mediu, tribunalul Gorj adresează următoarea întrebare preliminară[1]:

1. Articolul 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că impozitele interne discriminatorii pe care le interzice includ și taxa reglementată în legislația României prin Ordonanța de Urgență emisă de Guvern cu numărul 50 din 25 aprilie 2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de Urgență numărul 208 din 08 decembrie 2008, Ordonanța de Urgență numărul 218 din 11 decembrie 2008, Ordonanța de Urgență numărul 7 din 19 februarie 2009 și Ordonanța de Urgență numărul 117 din 30 decembrie 2009?

2. Articolul 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene permite României ca prin intermediul legislației naționale să instituie la emiterea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008, începând cu 1 iulie 2008, criteriul „primei înmatriculări în România”, așa cum este prevăzut în articolul 4 litera a al ordonanței, aceasta fiind o cerință obiectivă conform dispozițiilor Tratatului?

3. Articolul 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene autorizează România, ca stat membru al Uniunii Europene, să aplice [începând] cu 1 iulie 2008 taxa pe poluare vehiculelor de ocazie importate din Comunitate sau dobândite din achiziții intracomunitare și înmatriculate pentru prima dată în România, în timp ce pentru vehiculele de ocazie cumpărate din România taxa pe poluare nu este percepută?

4.  Articolul 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene permite ca România să acorde, conform legislației invocate, scutirea de plată a taxei pe poluare doar autoturismelor „autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2 000 centimetri cubi, toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 — 31 decembrie 2009”, în timp ce pentru autoturismele noi cu alte caracteristici decât cele expuse scutirea nu este acordată?

5.  Articolul 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că permite României să protejeze industria națională a automobilelor, întrucât taxa de poluare se achită doar pentru autoturismele second hand importate și înmatriculate din Uniune sau din achiziții intracomunitare, în timp ce ea nu este percepută pentru autoturismele second hand deja înmatriculate în România și care fac obiectul revânzării pe teritoriul acesteia?

6. Constituie situațiile expuse o taxare discriminatorie, interzisă de dispozițiile art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în condiția în care criteriul „primei înmatriculări în România” prevăzut de articolul 4 litera a din Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 50/2008 nu este unul obiectiv raportat la scopul declarat al instituirii taxei pe poluare prin aplicarea principiului „poluatorul plătește” însă taxa fiind legată de acest criteriu, protejează producția națională a autoturismelor noi precum și piața internă a autoturismelor second hand?

II. Prin Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Curtea de Apel Craiova (România) la data de 6 iulie 2010 — Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Târgu-Jiu, Administrația Fondului pentru Mediu/Claudia Norica Vijulan(Cauza C-335/10)[2], Curtea de Apel Craiova adresează următoarele întrebare preliminare:

1. Articolul 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE) primul paragraf, trebuie interpretat în sensul că interzice unui stat membru să instituie o taxă prezentând caracteristicile taxei de poluare reglementată prin OUG nr. 50/2008 în forma modificată prin OUG nr. 218/2008, datorită faptului că de aceasta taxă sunt scutite autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 și capacitatea cilindrică mai mica de 2 000 cm 3 , precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4 care se înmatriculează pentru prima dată în România sau într-un alt stat membru în perioada 15.12.2008 — 31.12.2009, dar se aplică autovehiculelor de ocazie similare sau concurente provenite din alte state membre înmatriculate anterior datei de 15.12.2008, dat fiind faptul că aceasta taxă poate reprezenta un impozit intern asupra bunurilor provenind din alte state membre discriminatoriu indirect față de impozitarea produselor naționale, protejând producția națională a autovehiculelor noi?

2. Articolul 110 TFUE (ex-articolul 90 TCE) primul paragraf, trebuie interpretat în sensul că interzice unui stat membru să instituie o taxă prezentând caracteristicile taxei de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 în forma modificată prin OUG nr. 218/2008, datorita faptului că de aceasta taxă sunt scutite autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 și capacitatea cilindrică mai mica de 2 000 cm 3 , precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4 care se înmatriculează pentru prima dată în România sau într-un alt stat membru în perioada 15.12.2008 — 31.12.2009, dar se aplică autovehiculelor având alte caracteristici tehnice decât cele de mai sus, înmatriculate în aceeași perioada în alte state membre, dat fiind faptul că această taxă poate reprezenta un impozit intern asupra bunurilor provenind din alte state membre discriminatoriu indirect față de impozitarea produselor naționale, protejând producția națională a autovehiculelor noi?

III. Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare introdusă de Curtea de Apel Bacău(România) la data de 13 septembrie 2010 — SC SEMTEX SRL/Direcția Generală a Finanțelor Publice Bacău, Administrația Finanțelor Publice Bacău (Cauza C-440/10) (2010/C 328/25)[3]

Întrebările preliminare:

1. Art. 110 paragraful 1, (fost nr. 90) din T.C.E., în temeiul căruia nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, se opune instituirii unei taxe de poluare pentru autovehicule, taxă impusă cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul unui stat membru, prezentând caracteristicile instituite prin OUG nr.50/2008, taxă ce poate reprezenta un impozit intern asupra bunurilor provenind din alte state membre, având în vedere că taxa nu se percepe cu ocazia reînmatriculării unui autovehicul în România, autovehicul care prezintă aceleași caracteristici cu un autovehicul secondhand importat ?

2. Art. 110 paragraf 2, (fost nr. 90) din T.C.E., în temeiul căruia nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție, se opune instituirii unei taxe de poluare pentru autovehicule, taxă impusă cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul unui stat membru, prezentând caracteristicile instituite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008, având în vedere că prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 218/2008 este exceptată de la plata taxei de poluare categoria de autoturisme care corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România ?

La această cerere, CJUE apronunțat următoarea hotărâre:

Ordonanța Curții (Camera a cincea) din 7 decembrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Curtea de ApelBacău— România) — SC SEMTEX SRL/Direcția Generală a Finanțelor PubliceBacău, Administrația Finanțelor Publice Bacău:

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Curtea de Apel Bacău, Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal — Înmatricularea unor vehicule de ocazie înmatriculate anterior în alte state membre — Taxă de mediu aplicată automobilelor cu ocazia primei înmatriculări într-un stat membru — Compatibilitatea reglementării naționale cu articolul 110 TFUE — Discriminare în raport cu vehiculele de ocazie deja înmatriculate pe teritoriul statului membru menționat și care nu sunt supuse taxei respective cu ocazia unei vânzări ulterioare și a unei noi înmatriculări.

Dispozitivul

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Curtea de Apel Bacău prin decizia din 1 septembrie 2010 este în mod vădit inadmisibilă.

Ca să înțelegem mai bine cazurile prezentate mai sus, trebuie să vedem conținutul articolului 110 (ex-articolul 90 TCE) din Tratatul privind fucționarea Uniunii Europene[4]:

“Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

De asemenea, nici un stat nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.”

Concluzii

Cu toate că există o mulțime de procese în care este contestată taxa auto de poluare, concluzia la  care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene este că această taxă respectă legislația europeană. Concluziile avocatului general al CJUE, Eleanor Sharpson, arată că taxa auto este reglementată pe principiul poluatorul plătește și respectă Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.[5]


[1] Vieriu, Dumitru, Vieriu, Eufemia, Drept instituțional comunitar european, Lumina Lex, București, 2007;

[3] Ibidem

[4] Voicu, Marin, Jurisdicții și proceduri judiciare în Uniunea Euroeană, Universul Juridic, București, 2010, p. 49;

[5] Ibidem pp. 68-69;

[8] Voicu, Marin, Jurisdicții și proceduri judiciare în Uniunea Euroeană, Universul Juridic, București, 2010, pp. 63-65;

autor: Corina Ciobanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: